Da sunt eu.. cum iti par dupa atata timp?
Ce simti cand ma privesti in ochi? Incearca sa patrunzi in universul lor.. sa le citesti sclipirea, sa le asculti glasul.. ce iti spun ochii mei? Ii mai poti oare auzi? Ti se pare ca se ascund.. ca le este teama sau ca te infrunta cu maturitate si furie?
Indrazneste si coboara treptele adevarului... acel adevar care se ascunde timid in pasii stersi ai lacrimilor mele.. Te miri ca totul este inca ascuns de tine? Te miri ca in adancuri nu ai gasit nimic? Si ce.. te asteptai sa impart adevarul cu tine?!
Nu.. nu voi imparti adevarul meu cu tine..
Nu.. nu vei mai auzi glasul ochilor mei..
Nu.. nu sunt furiosi.. nu sunt speriati.. ei doar nu mai sunt pentru tine..
Da sunt eu.. cum iti par dupa atata timp?
2 comentarii:
wooow...just wooow
ce senzatie ciudata...
am citit...si park as fi scris eu...park as fi avut in sfarsit curaj sa scriu eu asta...dar n-am fost eu...ai fost u...felicitari!!!
oricum o traire unik...de park ai fi stat comod intr-un fotoliu in mintea mea, mi-ai fi citit gandurile si le-ai fi rescris...
pup dulce fata!tot asa!!!
Mersic mult.. ma bucur ca ti-a placut asa mult :)) :D
Trimiteți un comentariu